vineri, 7 iulie 2017

Ghid pentru o vacanță la Budapesta


O excursie în capitala Ungariei se poate dovedi destul de dificilă, mai ales pentru că avem de-a face cu una dintre cele mai grele limbi europene, maghiara, cât și cu moneda locală, forintul, ce îți pune din plin la încercare abilitățile matematice (100 HUF = 1,48 RON, mai departe vă las să calculați). Distanța dintre București și Budapesta este destul de mică, circa 650 de km în aer și 830 km pe șosea, aparent la îndemână, însă lucrurile nu stau chiar așa. În privința traseului cu avionul, fiind distanța scurtă, companiile aeriene de linie practică tarife foarte mari, pe când companiile low – cost își concentrează mai mult activitatea spre țările unde există o cerere mare, de obicei țările în care sunt stabiliți mulți români, ca Spania, Italia sau Marea Britanie. Pe cale rutieră, cu excepția cazului în care pornim din partea de vest a României, drumul poate fi anevoios acolo unde nu există autostrăzi, iar aici primul gând se îndreaptă spre traseul Pitești – Sibiu, care traversează Valea Oltului, drum ce compensează totuși prin ale sale priveliști remarcabile. Se mai poate ajunge și cu trenul, însă prețurile sunt destul de mari, iar timpul călătoriei îl depășește pe cel parcurs pe șosea. Nu voi detalia rutele, deoarece acestea apar după o simplă căutare pe distanțe Google Maps. Cert este că am încercat atât calea rutieră, prin vamele Borș și Nădlac, cât și cea aeriană, când am petrecut în urmă cu o lună o zi la Budapesta, înainte de a mă deplasa spre Cracovia, în Polonia.

Unele călătorii par menite să elimine orice urmă de prejudecată. Budapesta este un oraș fascinant, care m-a impresionat mai mult și decât Viena, prin impactul Dunării și al clădirilor somptuoase de pe ambele maluri, cât și prin atmosfera caldă de aici. Chiar dacă istoria spune că poporul nostru și cel maghiar nu prea s-au avut la inimă, dincolo de intrigile pe care le tot naște internetul și televiziunea referitor la acest conflict, probabil multe dintre acestea cu scopul de a manipula sau de a crea tensiune sumplimentară, majoritatea ungurilor cu care am interacționat mi s-au părut oameni cumsecade, neavând nicio problemă legată de naționalitatea mea. Așa că țineți gândurile rele deoparte și pregătiți- vă să petreceți timp de calitate și să vă distrați în una dintre cele mai frumoase capitale europene.

Zborul de la București a fost operat de Wizz Air, compania lor maghiară. Cu toate că au unele restricții la dimensiunea bagajelor, fiind cam cei mai zgârciți din acest punct de vedere dintre cei low – cost, prețul a fost unul foarte bun, iar locurile din avion sunt curate și confortabile. Mai zburasem cu ei la Londra, cu vreo 5-6 ani în urmă, iar condițiile de atunci erau foarte slabe, ceea ce m-a făcut apoi să mă feresc de ei. M-a surprins plăcut modul în care au progresat de atunci, iar astăzi îi recomand, cel puțin pentru Budapesta, unde au cea mai bună ofertă dintre companiile care operează pe București – Otopeni.


Transport

Aproximativ o oră stă în aer un avion care pleacă din București spre Budapesta. Cu timpul care se mai pierde pe piste și cu transportul până la terminal, se mai adaugă încă vreo 20 de minute. Ajungem astfel pe aeroportul internațional Liszt Ferenc, cel mai mare al Ungariei. După preluarea bagajului de cală, dacă este cazul,următorul pas este să găsești o cale de a ajunge în oraș. Aeroportul se află la vreo 20 de km de centrul Budapestei. Taxiul este cea mai rapidă variantă, însă te costă niște bani pe care îi poți investi mai târziu într-o porție sănătoasă de gulaș sau un kurtoskalacs umplut cu ciocolată și înghețată. Trenul și autobuzul sunt celelalte mijloace care fac legătura cu orașul. A doua variantă mi s-a părut mai bună, cu autobuzul expres 200E, deoarece am putut rezolva din start și problema transportului în comun. În Budapesta, prețurile călătoriilor sunt următoarele:
  • Bilet single – 350 HUF 
  • Bilet 10 călătorii – 3000 HUF
  • Abonament 24 ore – 1650 HUF

Acestea sunt cele mai comune tipuri de bilete și abonamente, mai multe detalii se pot găsi aici. Sunt valabile pe orice mijloc de transport în comun din spațiul administrativ al Budapestei, metrou, tramvai, autobuz, chiar și pe unele feriboturi (D11, D12,D13 sau D14), în anumite zile care sunt specificate pe spatele biletului.

Cel mai interesant pont, despre care nici eu nu am știut cum se achiziționează la prima vizită în Budapesta, este legată de existența unui abonament de călătorie de o zi mult mai avantajos, care poate fi utilizat de un grup de maxim 5 persoane, la un preț de doar 3300 HUF. Astfel, dacă 5 persoane care călătoresc împreună ar opta pentru abonamentul individual de o zi, cel prezentat mai sus la 1650 HUF, ar însemna un cost de 8250 HUF, de unde rezultă o economie de 4950 HUF (aproximativ 72 lei). Acest tip de bilet nu se găsește la automate, care au meniu și în limba română, ci doar de la anumite oficii ale companiei BKK. Eu am cumpărat de la oficiul din aeroport, aflat pe partea stângă, cum se iese de la preluarea bagajelor, înainte de a părăsi terminalul. Nimeni de acolo nu vă va îndruma să mergeți să cumpărați acest bilet special, ci vă vor trimite afară, să cumpărați de la automat. Cel mai bine este să ajungeți  cu temele făcute deja, las mai jos o poză a unui astfel de exemplar, pe care este bine să o aveți în telefon dacă vă aflați în aeroport la Budapesta.



Toate biletele de transport în comun din Budapesta arată în felul acesta, fiind confecționate din hârtie subțire, ce se poate deteriora ușor. Acest bilet trebuie păstrat cât timp este valid, la metrou vor fi controlori înaintea scărilor rulante care vor verifica data înscrisă pe bilet, cât și numărul persoanelor care circulă, iar în tramvaie și autobuze se arată doar în cazul în care urcă cineva să te controleze. În ciuda permisivității, nu recomand urcarea fără bilet în mijloacele de transport, deoarece controlul se face destul de des, iar amenzile sunt destul de usturătoare, începând de la 16000 HUF (aproximativ 240 de lei). Cel mai important este să aveți hârtiuța cu biletul într-un loc sigur, ca să nu se piardă, pentru că am prins un controlor care verifica până și în metrou, în timpul mersului, probabil în încercarea de a specula neatenția unor oameni, care nu păstrează dovada. Pentru orice eventualitate, controlorii din Budapesta pot fi recunoscuți după banderola de culoare mov ce o poartă pe brațul drept.

Metroul este mijlocul de transport cel mai utilizat de către turiști în Budapesta, deoarece asigură cele mai bune legături între obiectivele majore. În prezent, sunt patru magistrale de metrou, trei dintre acestea intersectându-se în partea centrală a orașului, în stația Deak Ferenc ter, cum se poate vedea și pe hartă.



.Autobuzul 200E de la aeroport va circula până la capătul magistralei albastre (M3), la stația Kobanya – Kispest, de unde se va merge mai departe spre oraș. Vă va surprinde cât de contrastantă va fi călătoria cu metroul în Budapesta, care aș spune că este o atracție turistică în sine. După un drum mai degrabă dezolant de la aeroport prin suburbiile Budapestei, cu unități industriale dezafectate, blocuri comuniste, lume mai pestriță, semănând ca decor cu marginile unor orașe mari de câmpie din România, călătoria în subteran continuă cu niște trenuri cu aspect sovietic, ruginite și gălăgioase, dar destul de rapide, ca mai apoi să se treacă la trenuri noi și moderne. Pare să fie și o călătorie în timp mersul cu metroul la Budapesta, aici fiind conservată o adevărată capodoperă, a doua linie de metrou ca vechime din lume, după metroul londonez, magistrala 1 (galbenă), inaugurată de împăratul austro – ungar Franz Josef în anul 1896. A fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și cuprinde 11 stații, dispuse pe o lungime de 4,4 km. Decorul și aspectul stațiilor și trenurilor imită atmosfera sfârșitului de secol XIX.





Cazare

Cazarea nu trebuie să fie sub nicio formă un aspect de neglijat în timpul călătoriilor. Este important să asigure trei criterii: o bună localizare (apropiere față de obiective sau de stații de transport, zonă liniștită), asigurarea strictului necesar de confort, un bun raport calitate – preț. Rezervările le fac întotdeauna de pe Booking.com, deoarece mi s-a părut de la început cea mai de încredere companie de rezervări. Există cam trei variante de a te caza, la hotel, hostel sau într-un apartament privat. Prefer închirierea unui apartament în detrimentul hotelurilor sau hostelurilor, pentru că îmi place să trăiesc experiența unui localnic acolo unde merg. Aici te întâlnești la sosire cu proprietarul și îți predă cheia pe care o lași la plecare înăuntru sau în cutia poștală, fără prea mare stres și deranj. Mai mult, majoritatea apartamentelor posedă și o mică bucătărie sau chicinetă, cum se spune, dotată cu o plită electrică, veselă și ustensile de bucătărie, ca să îți poți găti mâncare. Mare bucătar nu sunt și nici nu s-a întâmplat până acum ca cineva cu care am mers în vacanță să gătească ciorbe și alte mâncăruri gătite, dar este foarte utilă, măcar pentru o omletă de dimineață, să îți prăjești niște cartofi sau carne când ai nevoie. În orice caz, este o facilitate în plus binevenită, având în vedere că prețul este uneori asemănător celui pentru o cameră de hotel de două stele, în care nu există nici măcar frigider. Nu sunt nici adeptul hostelurilor, acele unități cu camere cu mai multe paturi și cu baia și bucătăria la comun. Interacționezi cu mai mulți străini, poate fi distractiv, însă condițiile lasă de dorit de cele mai multe ori. Ne imaginăm viața la cămin, însă chiar și cazarea la un astfel de hostel poate costa mai mult decât un apartament decent. Am încercat pentru o noapte un hostel care avea note destul de bune pe booking și am ajuns la concluzia că nu se merită. Acum depinde de preferințele fiecăruia.

Următoarea problemă care se pune este zona din Budapesta pe care ar trebui să o alegem. Partea frumoasă a Budapestei este în imediata apropiere a promenadei Dunării, de o parte și de alta, atât în Buda, cât și în Pesta. Ar mai fi și bulevardul Andrassy și ariile vecine, de-a lungul magistralei 1 de metrou. Pe măsură ce ne îndepărtăm de aceste zone menționate, Budapesta nu va mai avea un aer atât de occidental, ci va părea un oraș mare oarecare din estul Europei. Au și ungurii problemele lor, am rămas surprins când am văzut cât de mulți cerșetori și oameni ai străzii sunt în zonele din afara centrului, parcă mai mulți și ca în București. Așa că este cel mai bine să locuiți undeva în centrul Budapestei. Ca locație ideală, aș numi vecinătatea stației de metrou Deak Ferenc ter, pentru cele mai bune legături de transport și pentru faptul că este ultracentrală. Am stat la un minut de stația de metrou, într-un apartament dintr-un bloc foarte cochet, care se poate vedea aici. Prețul este de 70 – 80 de euro pe noapte și pot sta până la 4 persoane. M-a impresionat foarte mult atitudinea proprietarului, pe nume Sandor, un om foarte amabil și cumsecade, cu care am avut permanent o bună legătură cu privire la detaliile sosirii și ne-a ajutat cu sfaturi și cu ceea ce a pus la dispoziție în apartament. Pot să spun că nici în țara mea nu mi s-a mai întâmplat să mă simt atât de bine primit într-un loc pe care îl închiriez temporar.



Obiective

Aflat într-un oraș nou, străin, cel mai ușor te poți ghida după harta de transport și mă refer în principal la rețeaua de metrou. Eu rămân mereu surprins că deși îmi cumpăr abonamente de transport aproape oriunde merg în Europa și încerc să le folosesc cât mai mult timp, tot ajung să parcurg pe jos undeva la 8 - 10 km pe zi, uneori chiar și mai mult. Astfel, a merge cu transportul în comun într-un oraș mare nu este doar un moft sau o dovadă de comoditate, ci aș zice că este chiar o necesitate. Doar mergând pe jos, fie nu reușești să vezi tot ceea ce este interesant, ori te suprasoliciți încât nu mai ești dispus să faci același efort și a doua zi. Desigur, depinde și timpul pe care îl petreci în vacanță, pentru o ședere de cel puțin o săptămână, o zi întreagă de mers pe jos nu poate avea consecințe atât de negative, doar puține bătături.

Am grupat astfel, principalele obiective ale Budapestei, cele pe care am apucat să le vizitez, precum și stațiile de metrou cele mai apropiate de acestea. În funcție de culoare, veți găsi pe harta transporturilor, pe care o reîncarc mai jos, punctul la care trebuie să ajungeți. Denumirile sunt majoritatea foarte dificile, tocmai de aceea, vă vine în ajutor cromatica. Veți vedea că Budapesta este genul de oraș care se învață foarte ușor.



PARLAMENTUL UNGARIEI (ORSZAGHAZ)

Simbol al orașului Budapesta și al Ungariei, clădirea parlamentului este realizată în stil arhitectural neogotic, fiind inspirat după Palatul Westminster din Londra. Cuprinde și elemente renascentiste, prin acea cupolă asemănătoare domului din Florența. Constucția este una armonioasă cu elementele din jur, însoțită de priveliștea asupra Dunării. Alături de catedrală, este cea mai înaltă clădire din Budapesta.

Stație: Kossuth Lajos ter


Stație: Batthyany ter

Aici ne aflăm pe malul celălalt al Dunării, ce oferă o panoramă superbă asupra parlamentului.


Mai ales, pe timp de noapte.


În apropiere de Parlament, pe malul Dunării, se află un memorial dedicat victimelor Holocaustului, sub forma unor pantofi din fier forjat (Cipok a Duna - parton).


BAZILICA SFÂNTUL ȘTEFAN (SZENT ISTVAN BAZILIKA)

Catedrala romano - catolică este impunătoare și este închinată primului rege al Ungariei, Ștefan (Istvan) I cel Sfânt, cel care a creștinat maghiarii în urmă cu mai bine de un mileniu. Intrarea în catedrală este liberă, există însă și o cutie de donații, pentru cei care doresc.

Stație: Bajcsy - Zsilinszky ut


Interiorul bisericii este unul impresionant.



Pentru o taxă de numai 400 HUF, la anumite ore ale zilei se poate urca în vârful cupolei, care oferă priveliști frumoase asupra orașului.



PIAȚA VOROSMARTY (VOROSMARTY TER)

Este o piață foarte animată din centrul Budapestei, unde se comercializează diferite produse. Este locul unde în decembrie se amenajează târgul de Crăciun. De aici începe magistrala 1 de metrou, care face legătura cu cealaltă mare piață a orașului, Piața Eroilor (Hosok tere).

Stație: Vorosmarty ter



PIAȚA EROILOR (HOSOK TERE)


Întreaga istorie a maghiarilor într-un singur loc, în felul acesta s-ar putea descrie Piața Eroilor din Budapesta. În mijloc se află monumentul mileniului, care semnifică cei o mie de ani de existență ai poporului maghiar. De o parte și de alta a columnei, se află statuile regilor maghiari, în ordine cronologică, începând cu Ștefan I cel Sfânt.

Stație: Hosok tere



Dintre toți regii de acolo, cel mai mult mi-au atras atenția cele două personaje de origine română. Primul este Iancu sau Ioan de Hunedoara (Janos Hunyadi), recunoscut pentru luptele împotriva otomanilor, cel care le-a oprit înaintarea în Europa și a întârziat cucerirea Ungariei, care avea să devină pașalâc turcesc, după 70 de ani de la moartea acestuia, după bătălia de la Mohacs (1526). Basorelieful de sub statuie redă scene din asediul Belgradului, din anul 1456, când Iancu de Hunedoara a înfrânt trupele otomane conduse de Mahomed al II-lea, sultanul în fața căruia căzuse Constantinopolul în anul 1453.  Iancu avea să moară la câteva zile după această victorie răsunătoare, răpus de ciumă.



Cel de-al doilea personaj reprezentat este fiul mai mic al lui Iancu de Hunedoara, Matia sau Matei Corvin (Hunyadi Matyas), numele de Corvin provenind de la blazonul adoptat de familia huniazilor, un corb. Născut la Cluj - Napoca, avea să devină un rege erudit, poliglot și posesor al unei impresionante colecții de cărți, contrar tatălui său, Iancu, care nu știuse carte. Maghiari l-au supranumit cel mai iubit rege al Ungariei, acesta având obiceiul să poarte discuții și să se sfătuiască cu diferiți oameni din popor. Basorelieful evidențiază ridicarea bisericii din Budapesta care îi poartă numele.

CASTELUL HUNIAZILOR (VAJDAHUNYAD VARA)

Există și în Budapesta un castel al Huniazilor, la 2-3 minute de mers pe jos de la Piața Eroilor, care cuprinde toate stilurile arhitecturale prezente în clădirile importante de pe teritoriul Ungariei și care imită construcția castelului Huniazilor din Hunedoara. În interior, se află astăzi sediul Ministerului Agriculturii din Ungaria. Accesul în curtea interioară este liber, acolo unde au loc târguri și demonstrații.



CITADELA

Trecem pe partea cealaltă a orașului, în districtul Buda. Budapesta mai este supranumită și capitala celor nouă poduri, iar în imaginea de mai jos apare Podul Libertății Zona Buda este mai puțin acoperită de rețeaua de metrou, însă există un tramvai care circulă des, pe tot malul vestic al Dunării.
Partea aceasta presupune efort, prin urcarea dealului Gellert, pentru a ajunge la citadelă, la monumentul statuii libertății, care oferă priveliști asupra Dunării și a zonei Pesta, de pe celălalt mal.

Stație: Szent Gellert ter



Vedere spre Pesta și Podul Elisabeta.




Podul cu lanțuri. Recomand ca acest pod să se parcurcă pe jos de la un capăt la altul, este impresionant.




CASTELUL BUDA (BUDAVARI PALOTA)

Toate atracțiiile zonei Buda ar trebui văzute în aceeași zi, pornind de la Citadelă, deoarece priveliștile asupra orașului, pe măsură ce se avansează, devin tot mai interesante. Palatul Buda este palatul regal al Ungariei.




Palatul Buda, pe timp de noapte, Podul cu lanțuri, croaziera și Dunărea.



BISERICA MATYAS (MATYAS TEMPLOM)

La Biserica Matyas se ajunge în 5-7 minute venind dinspre Castelul Buda.




BASTIONUL PESCARILOR (HALASZBASTYA)

În apropiere de biserica Matyas, se află Bastionul Pescarilor, locul cu cea mai frumoasă vedere asupra Dunării și a parlamentului.




BULEVARDUL ANDRASSY

Un fel de Champs - Elysees al Budapestei, seamănă destul de mult cu Bulevardul Unirii din București, în sensul că sunt foarte multe magazine exclusiviste de o parte și de alta.



Printre clădirile importante de-a lungul acestui bulevard se numără Opera Maghiară de Stat.



Clădire de pe Bulevardul Andrassy.



Alte obiective

  • Croazieră / vapor pe Dunăre - este primul lucru pe care îl voi face când mă reîntorc la Budapesta, până acum vremea potrivnică sau lipsa timpului nu mi-au permis. Există mai multe companii în Budapesta care organizează tururi pe Dunăre, care cuprind și audioghid în limba română, atât pe timp de zi, cât și noaptea. Un exemplu: https://legenda.hu/en;
  • Roata mare a Budapestei - un fel de London Eye, un alt punct din care să vezi orașul de sus. Este situată în centrul orașului, în apropiere de stația de metrou Deak ferenc ter;
  • Sinagoga Dohany - una dintre cele mai mari sinagogi din Europa. Cea mai apropiată stație de metrou: Astoria;
  • Muzeul Național Maghiar (Magyar Nemzeti Muzeum) - nu l-am vizitat, deoarece m-am gândit că voi vedea cum istoria lor o contrazice pe a noastră. Poate va merita o vizită după ce voi vedea mai multe din Budapesta. Cea mai apropiată stație de metrou: Kalvin ter;
  • Casa Terorii (Terror Haza) - memorial al victimelor, prin care se explică efectele regimurilor naziste și sovietice asupra Ungariei. Cea mai apropiată stație de metrou: Vorosmarty utca; a nu se confunda cu stația Vorosmarty ter;
  • Băile Szechenyi - în Budapesta există foarte multe izvoare termale, iar Szechenyi este una dintre cele mai populare locuri pentru băile termale. Se află în parcul din apropierea Pieței Eroilor. Cea mai apropiată stație de metrou: Szechenyi Furdo;
  • Grădina Zoologică și Botanică - în apropiere de băile termale Szechenyi;
  • New York Cafe - una dintre cele mai frumoase cafenele. Cea mai apropiată stație de metrou: Blaha Lujza ter;
  • Piața Centrală - locul unde se comercializează mai multe produse, cea mai apropiată stație de metrou: Fovam ter;

Restaurante / mâncare

Bucătăria ungurească este recunoscută ca una de calitate și se bazează în principal pe carnea de vită, din care se prepară gulașul. Se folosesc, de asemenea, foarte multe condimente, multe dintre preparate având ca ingredient ardeiul paprika.

O masă la restaurant poate fi mult mai scumpă decât la București, prețurile din Budapesta fiind mai degrabă comparabile cu cele din Europa de Vest. Astfel, un meniu generos, cu două feluri de mâncare  și cu ceva de băut, costă undeva la 20 - 25 de euro de persoană, la un restaurant de calitate.

Recomand restaurantul Aurum Bistro, aflat pe strada ce face legătura între bazilica Sf Ștefan și promenada Dunării.

Dintre felurile de mâncare încercate:

Supă tradițională de gulaș


Gulaș de vită cu boabe de orz, îmbogățit cu lecso


Friptură de porc Brașov style cu murături


Pui paprika cu găluște


În ceea ce privește mâncarea de stradă, în Budapesta domină kurtoskalacs, care se poate găsi atât în forma tradițională, așa cum îl știm din România, dar și într-o formă inedită, însoțit de înghețată, ca în imaginea de mai jos. Un adevărat deliciu.



Sper că v-au plăcut descrierile și imaginile și să vă ajute atunci când veți vizita Budapesta, un oraș care pe mine m-a impresionat și pe care l-aș revedea oricând.




luni, 26 iunie 2017

București - clădiri istorice cu risc seismic


Capitala României, București, își are locul printre acele orașe năpăstuite de soartă. De-a lungul secolelor, așezarea de pe malul Dâmboviței a fost constant sub amenințarea pericolelor, fie că aici includem inundațiile, marile incendii, izbucnirea unor războaie, iar mai târziu cutremurele, care au marcat tragic istoria bucureșteană din secolul al XX- lea. De asemenea, anii comunismului aveau să distrugă o mare parte din moștenirea decadelor anterioare, pentru a se putea face loc noilor proiecte de sistematizare, pe alocuri utopice și costisitoare, din care multe nu s-au dovedit a fi viabile în timp. Aici era locul de unde pornea prima aplicare a oricărei idei, de unde și numeroasele transformări pe care le-a suferit arhitectura Bucureștiului. În zilele noastre, orașul a căpătat un aspect haotic, printr-o alternanță de clădiri de diferite stiluri și din perioade distincte, de la casele cu prăvălie din secolul al XIX - lea, imobile din perioada interbelică, blocurile comuniste și clădirile moderne ce au apărut în ultimii ani. 

În prezent, orașul București pare să sufere mai mult ca niciodată de pe urma indiferenței celor care îl conduc și îl locuiesc. Mărturia stă în patrimoniul său construit, în sutele de clădiri cu semnificație istorică, care se degradează pe zi ce trece, unele dintre acestea fiind deja la stadiul de ruină. Sunt clădirile uitate de lume, care au ajuns să mai reprezinte doar locuri de adăpost pentru cei din pătura inferioară a societății.

Conform statisticilor, în România ar avea loc trei cutremure majore de-a lungul unui secol. Au trecut 40 de ani de la ultimul seism, din 1977, cel mai distructiv din istoria țării noastre. A mai fost și cutremurul din 1940, care, de asemenea, a creat pagube însemnate. Bucureștiul a fost grav afectat după ambele cutremure, care au condus la prăbușirea mai multor clădiri, decese și răniți. Din păcate, nu se poate cunoaște momentul în care apar aceste evenimente, întrucât nu s-au descoperit până în prezent anumite semne și condiții de dinaintea producerii unui cutremur. Astfel, țărilor care se află în zone seismice nu le rămâne decât să se concentreze pe măsurile de prevenire a dezastrelor. Este ceea ce a dus aproape la rang de perfecțiune Japonia, o țară cu o frecvență mult mai mare a cutremurelor față de România, precum și în Statele Unite sau Noua Zeelandă, unde se investește foarte mult în infrastructură antiseismică. Este îngrijorător pentru noi să vedem cum sunt luate în surprindere și țări din lumea dezvoltată, așa cum s-a întâmplat în Italia, la Amatrice, în august 2016, când un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea munților Apenini, a distrus aproape în totalitate localitatea.

Ce s-ar întâmpla în București dacă va mai avea loc un cutremur de mare intensitate? Este pregătit orașul în fața unui astfel de eveniment? Cât de pregătită este populația pentru a se apăra în caz de dezastru? Cum va arăta Bucureștiul de după cutremur? Sunt întrebări la care orașul se gândește, la care îi este teamă să dea răspunsuri, iar din păcate nu se ia nicio măsură concretă, în speranța că acel ceas rău nu va veni prea curând.

O parte din situația fondului construit în București se poate vedea în imaginile din arhiva personală, realizate pentru lucrarea mea de disertație Locuirea în clădirile cu risc seismic - monumente istorice din București. 


Strada Blănari

Traseul începe de pe strada Blănari, din zona centrului istoric al capitalei, pe care am ales-o în deschidere datorită contrastelor pe care le oferă, ceea ce se poate spune și despre Bucureștiul în sine. Dacă străzile învecinate au o anumită caracteristică, în sensul că unele sunt locuite de grupuri marginale, cu venituri reduse, supuse procesului de segregare, iar altele atrag persoane cu venituri ridicate, de-a lungul străzii Blănari pare să existe un loc pentru fiecare categorie socială. Parcă numai aici se întâmplă să asculți toate genurile muzicale după ce ai parcurs strada în lungime, să vezi atât oameni în zdrențe, cât și îmbrăcați la costum, unde mizeria și atmosfera de mahala orientală se îmbină cu bunăstarea și dorința de a etala. Aici se află o mare densitate de clădiri care aparțin clasei I de risc seismic care prezintă pericol public, conform expertizei Primăriei Municipiului București, ce s-ar putea spune printr-un limbaj mai informal că astfel de clădiri s-ar prăbuși mai mult ca sigur după un cutremur de peste 7 grade. Cu toate acestea, în apropierea clădirilor sau chiar în interiorul acestora, se află numeroase cluburi, baruri și terase.






Strada Blănari, imobile

Strada Gabroveni

Următorul popas, pe strada Gabroveni, tot în zona centrului istoric al Bucureștiului, expune un obiectiv inedit, o clădire stabilizată cu ajutorul unei improvizații sprijinită pe bârne de lemn. Este un loc ce nu face cinste unei capitale europene, mai ales că strada este destul de frecventată, în scop de distracție.

Strada Gabroveni, imobile

Strada Lipscani

A merge la distracție în centrul vechi poate fi sinonim cu a merge pe Lipscani, expresie pe care am auzit-o în dese rânduri, ceea ce indică faptul că această stradă reprezintă artera principală din zona istorică a orașului, care ocupă un loc central, de unde pornesc și celelalte ramificații. Strada este recunoscută pentru viața vibrantă de noapte, așa cum o descriu străinii, însă este și una dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere seismic.

Strada Lipscani, imobile

  Strada Franceză

O stradă cu semnificație istorică a centrului vechi, strada Franceză atrage și ea prin numeroasele localuri, care sunt ceva mai calde și mai puțin costisitoare ca cele de pe Lipscani sau alte străzi adiacente. În privința riscului seismic, este cam același grad de vulnerabilitate.



Strada Franceză, imobile

Strada Baia de fier

Ne îndepărtăm de lumea bună a Bucureștiului, deși distanța nu este atât de mare, pe strada Baia de Fier, în apropiere de Piața Unirii. Aici a fost destul de dificil să îmi identific clădirile în cauză, întrucât au fost înlăturate sau furate bulinele roșii de risc seismic, plăcuțele de monument istoric, până și numerele de pe casă lipseau. Atmosfera părea desprinsă puțin din favelas - urile Americii Latine.

Strada Baia de Fier

Strada Cameliei

Rămânem într-un cadru asemănător, de data aceasta în apropierea Gării de Nord, în vecinătatea Pieței Matache, pe strada Cameliei. De remarcat faptul că semnul de avertizare în privința riscului seismic (bulina roșie) încă este prezentă pe fațada acelei clădiri, în condițiile în care doar pe 8 din cele 49 de clădiri de clasa I de risc seismic care sunt și monumente istorice din București este prezent semnul. Strada Cameliei pare să fie evitată de cei care locuiesc în afara acesteia.


Strada Cameliei

Calea Griviței

În paginile de istorie, Calea Griviței apare consemnată drept ruta care făcea legătura Bucureștiului cu Târgoviște, un drum de mare importanță în trecut. Astăzi, vechea cale a Griviței, cât și străzile învecinate, precum străzile Berzei sau Popa Tatu, sunt ocupate predominant de grupuri de etnie rromă, iar clădirile se află într-o stare avansată de degradare.

Imobil, Calea Griviței

Imobil, strada Popa Tatu, intersecție cu strada Berzei

Calea Dorobanților

Ajungem din nou într-o parte răsărită a Bucureștiului, pe Dorobanți. Aici se află un bloc care se află în clasa a II-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că se prezintă mai bine față de clădirile anterioare, lucru vizibil și în imaginea de mai jos, de altfel. Se numără printre construcțiile mele preferate din București și este poate cea mai impresionantă idee modernistă, ridicată în anul 1946 după planurile a doi arhitecți români, Radu Dudescu și Mircea Marinescu, cu sprijinul inginerului Emil Pragher, așa cum era indicat pe placa de monument istoric. Se numește Blocul Zodiac, iar pe fațada acestuia sunt prezente diferite panouri cu semne zodiacale, cât și alte motive deosebite. Acestea nu ies în evidență de la distanță, însă merită privite din apropiere.

Calea Dorobanților, Blocul Zodiac

Blocul Zodiac, semne zodiacale


Splaiul Independenței

În apropiere de Piața Națiunile Unite, pe cheiul Dâmboviței, tot în zona centrală a orașului, ies în evidență două clădiri asemănătoare. Una dintre acestea se află pe Calea Victoriei, iar cealaltă, care se observă în imaginea de mai jos, este vechiul bloc al societății Adriatica, care datează din prima jumătate a secolului XX.


Splaiul Independenței, Blocul Adriatica
Blocul Adriatica, sculpturi

Bulevardul Gheorghe Magheru

Ne aflăm de-a lungul arterei care a fost cea mai grav afectată în urma cutremurului din 4 martie 1977, când mai multe clădiri s-au prăbușit sau au fost grav afectate. În imaginile de mai jos, se observă în primă instanță Garajul Ciclop, construit în anul 1920 ca loc de parcare pentru mașinile de la acea vreme și blocul Aro - Patria, care găzduiește renumitul Cinema Patria.


Bld Gh Magheru, Garajul Ciclop
Bld. Gh Magheru, blocul Aro - Patria

Închei prin a reda ceea mi-a spus un locatar al unui imobil de pe strada Doamnei, în apropiere de Universitate, care se poate vedea în imaginea de mai jos. Oare chiar are dreptate?
Clădirea a prins ambele cutremure mari, va rezista și la următorul.
Strada Doamnei